BELEA
lele s. f. беда /. неприятность /;напасть/.;
передряга/, Цаşi căpăta / a-şi găsi belea — аиа;a intra l a se băga în belea sau a da de belea sau a-i cădea cuiva beleaaua pe cap — попасть / влопаться в беду;
нажить себе беду;
a avea multe beleale pe cap — иметь много хлопот / забот;a-şi lua belea — аиа pe cap брать на себя заботу о чём-л.;a vîrî / a băga pe cineva în belea — впутывать в беду кого-л.;a scăpa de belea — выйти / выпутаться из беды;// capul de-ar fi sănătos, că belealele curg gîrlă — была бы шея, ярмо найдётся.