EXPERIENŢĂ
te s.f. 1. опыт w.;опытность/.;
experienţă revoluţionară — революционный опыт;experienţăa vieţii — жизненный бпыт;experienţă de producţie — производственный опыт;experienţă înaintată / avansată — передовой бпыт;a şti din experienţă — знать по опыту;a se convinge din experienţă — убедиться на опыте;a dobîndi experienţă — приобрести опыт;schimb de experienţă — обмен опытом;
от си experienţă опытный человек. 2.
опыт от., эксперимент т.;experienţă — е ştiinţifice научные опыты;a face experienţăe — делать / производить бпыты;experienţă — е chimice химические опыты;experienţă de laborator — лабораторный опыт.